Ce sunt cercurile verzi și misterioase din deșertul Egiptului, de fapt. Când oamenii se comportă ca extratereștrii [VIDEO]
Cercurile verzi misterioase din deșert, pe care le observăm prin aplicații precum Google Maps în Egipt și Arabia Saudită, ascund o explicație simplă. Aceste cercuri nu sunt decât câmpuri de culturi agricole, iar forma lor circulară are legătură cu utilizarea sistemelor avansate de irigații.
Sistemele de irigații circulare reprezintă metode eficiente de aducere a apei în zonele aride și semi-aride, precum deșerturile.
În ce constă acest principiu
Principiul constă în distribuirea apei prin intermediul unor aspersoare montate pe un braț rotativ, care se deplasează în jurul unui punct central. Acest mod de irigare permite acoperirea unei suprafețe extinse cu un consum redus de apă și energie.
Unul dintre cele mai impresionante proiecte care utilizează această tehnologie este Proiectul Toshka din Egipt, demarat în 1997. Scopul acestuia este crearea unei a doua văi a Nilului în deșertul Sahara, prin construirea unui canal care să aducă apa din lacul Nasser, format de barajul Aswan.
Astfel, se prevăd instalarea sistemelor de irigații circulare pentru transformarea unui teren de 540.000 de hectare în zone agricole productive. Proiectul are drept obiective creșterea producției agricole, dezvoltarea economică și socială, precum și reducerea supraaglomerării din valea Nilului.
Arabia Saudită are un sistem asemănător
Un alt exemplu notabil de irigare circulară la scară mare este Proiectul Al Jawf din Arabia Saudită, inițiat în 1980. Acesta utilizează apa subterană dintr-un acvifer fosil vechi de 20.000 de ani pentru irigarea a 22.000 de hectare de teren agricol, cultivând culturi precum grâu, orz și lucernă.
Cu toate acestea, proiectul a fost criticat pentru epuizarea resurselor de apă neregenerabile și pentru impactul negativ asupra mediului.
Astfel, cercurile verzi din inima deșertului ascund eforturi tehnologice de irigare circulară menite să transforme aceste regiuni aparent sterpe în terenuri agricole productive, contribuind la securitatea alimentară și dezvoltarea economică a zonelor respective.
Agricultura egipteană, exemplu de ingeniozitate
Agricultura egipteană a fost întotdeauna fundamentul economiei acestui stat, asigurându-i prosperitatea și bunăstarea.
Realizările remarcabile ale Egiptului Antic, cum ar fi piramidele, statuile colosale, templele și obeliscurile, au fost posibile datorită practicilor agricole inovatoare și a unui sistem de irigare eficient, bazat pe revărsarea anuală a fluviului Nil.
Nilul reprezenta sursa vitală a fertilității pentru pământurile egiptene. În mijlocul lunii iulie, Nilul începea să se reverse, acoperind terenurile și creând o aparență de lac între mijlocul lui august și mijlocul lui septembrie.
Apa în exces îmbogățea solul cu aluviuni și substanțe nutritive, oferind condiții propice pentru cultivarea plantelor. Odată ce apele se retrăgeau, la sfârșitul lui octombrie, pământul rămânea umed și bogat în nutrienți, pregătit pentru semănat.
În perioada imediat următoare retragerii apelor, agricultorii egipteni se angajau în munci intense. Repararea sau reconstruirea canalelor și digurilor era esențială pentru funcționarea sistemului de irigații.
Lucrările urgente trebuiau să se desfășoare rapid, întrucât pregătirea terenului, semănatul și lucrările agricole erau mai ușoare pe solul moale și umed.
Procesul agricol implica un ciclu continuu de munci, de la semănat până la recoltare. Cultivarea pământului, irigația și utilizarea eficientă a resurselor de apă au fost cheia succesului agriculturii egiptene.
Chiar și în condiții de ariditate extremă, egiptenii au reușit să continue tradiția agricolă și să valorifice moștenirea strămoșilor lor. Eficiența în utilizarea resurselor și muncii asidue a contribuit la menținerea stabilității alimentare și a bunăstării economice a societății egiptene antice.
Vezi și: Agricultura SF: Cercetătorii au dezvoltat „solul electronic”. Cum funcționează, la ce ajută